Agricultura Vasluiului iese din secetă și intră în criza banilor. Verdict dur din mediul de afaceri: „În marea lor majoritate, fermierii sunt în incapacitate de plată”

RADIOGRAFIE… Vasluiul deține aproape 7% din viile pe rod ale României, furnizează peste 4% din producția națională de floarea-soarelui și a recuperat spectaculos la porumb, unde randamentul a ajuns foarte aproape de media țării. Dincolo de aceste rezultate se întinde însă o agricultură care pierde din greutate atunci când hectarele sunt transformate în tone. La grâu, orz, rapiță și cereale în ansamblu, județul cultivă suprafețe importante, dar obține sensibil mai puțin de pe fiecare hectar decât media națională. Datele furnizate cotidianului „Vremea Nouă” de Institutul Național de Statistică arată că 2025 a adus recolte mai mari la cele mai multe dintre culturile importante, chiar dacă suprafața totală cultivată s-a redus cu peste 6.400 de hectare. Revenirea nu a fost însă suficientă pentru a închide decalajele.

Suprafața cultivată în județ a fost, în 2025, de 222.838 de hectare, dintr-un total național de 8.235.577 de hectare. Vasluiului i-au revenit astfel 2,71% din terenurile cultivate ale țării. În 2024, județul avea 229.293 de hectare, reprezentând 2,81% din suprafața României. În timp ce totalul național a crescut, Vasluiul a pierdut 6.455 de hectare, respectiv 2,82%. Suprafața efectiv recoltată a fost de 222.501 hectare, cu numai 337 de hectare sub cea cultivată. Aproape tot terenul introdus în cultură a ajuns, așadar, și la recoltare. Diferența a fost făcută de cantitatea obținută de pe fiecare hectar. Cerealele pentru boabe au ocupat 127.686 de hectare, adică 2,52% din suprafața cultivată cu cereale a României. Producția județului a fost de 452.076 de tone, echivalentul a numai 2,08% din recolta națională. Vasluiul are, prin urmare, o pondere mai mare în suprafața cultivată decât în producție. Randamentul, calculat prin raportarea producției la suprafața efectiv recoltată, a fost în județ de aproximativ 3.544 de kilograme la hectar, față de media națională de 4.334 de kilograme. Diferența este de aproximativ 18%. Față de 2024, rezultatul este însă mult mai bun. Atunci, județul cultivase 134.676 de hectare cu cereale, dintre care 134.004 hectare au fost efectiv recoltate, și obținuse 315.530 de tone. În 2025, suprafața cultivată s-a redus cu 6.990 de hectare, dar producția a crescut cu 136.546 de tone, respectiv cu 43,28%. Randamentul a urcat de la aproximativ 2.355 la 3.544 de kilograme la hectar. Fiecare hectar a adus cu aproape 1,2 tone mai mult, fără ca județul să ajungă însă la media României.

Porumbul, marea revenire: producția aproape s-a dublat într-un an

În 2024, Vasluiul cultivase 62.295 de hectare cu porumb și obținuse 97.904 tone. Randamentul fusese de numai 1.589 de kilograme la hectar, aproape la jumătatea mediei naționale. În 2025, suprafața s-a redus la 55.491 de hectare, cu 6.804 hectare, adică aproape 11%. Producția a urcat însă la 187.717 tone, cu 89.813 tone peste rezultatul precedent. Creșterea a fost de 91,74%. Județul a obținut aproape de două ori mai mult porumb de pe o suprafață sensibil mai mică. Randamentul a ajuns la aproximativ 3.384 de kilograme la hectar, față de media națională de 3.602 kilograme, decalajul fiind redus la numai 6%. Vasluiul a deținut 2,86% din suprafața națională cultivată cu porumb și a furnizat 2,74% din producție. În 2024, raportul fusese mult mai dezechilibrat: 2,95% din suprafață, dar numai 1,64% din recoltă.

Floarea-soarelui pune Vasluiul pe harta mare: peste 4% din producția țării

Floarea-soarelui a ocupat 49.209 hectare în județ, reprezentând 4,53% din suprafața națională. Producția a ajuns la 72.529 de tone, respectiv 4,06% din recolta României. Ambele ponderi depășesc clar greutatea generală de 2,71% a Vasluiului în suprafața cultivată a țării. Dacă în 2024 județul cultivase 51.974 de hectare și obținuse numai 39.162 de tone, un an mai târziu suprafața s-a redus cu 2.765 de hectare, dar recolta a crescut cu 33.367 de tone, aproximativ 85,20%. În aceeași perioadă, randamentul aproape s-a dublat, de la 778 la aproximativ 1.475 de kilograme la hectar. Vasluiul a rămas sub media națională de aproximativ 1.672 de kilograme, dar decalajul s-a redus la mai puțin de 12%, după ce în 2024 depășise 40%. În schimb, ponderea județului în producția României a urcat într-un singur an de la 2,60% la 4,06%. Floarea-soarelui a trecut astfel de la o cultură întinsă, dar slab productivă, la una care începe să confirme dimensiunea suprafețelor ocupate.

La vii, Vasluiul este deja la nivelul țării

Cea mai solidă poziție a județului apare în viticultură. În 2025, Vasluiul avea 11.122 de hectare cu vii pe rod, din totalul național de 165.013 hectare, cu o pondere de 6,74%. În decursul aceluiași an au fost recoltate efectiv 11.103 hectare, reprezentând 6,76% din suprafața României, iar producția de 54.210 tone a însemnat 6,71% din recolta națională. Cele trei ponderi sunt aproape identice: hectarele Vasluiului cântăresc în producție aproape exact cât cântăresc pe hartă. Randamentul a fost de aproximativ 4.882 de kilograme de struguri la hectar, față de media națională de 4.925 de kilograme, rezultând o diferență mai mică de 1%. Comparativ cu anul 2024, suprafața viilor pe rod a crescut ușor, de la 11.102 la 11.122 de hectare, iar producția a urcat de la 48.433 la 54.210 tone. Județul a obținut cu 5.777 de tone mai mult, o creștere de 11,93%. Potrivit datelor INS, Vasluiul deține 2,71% din suprafața totală cultivată a țării, dar aproape 6,8% din viile pe rod. În viticultura României, județul cântărește de două ori și jumătate mai mult decât în agricultura națională privită în ansamblu.

Grâul, punctul slab: mult teren, randament cu 24% sub media țării

La grâu, raportul se inversează. Vasluiul a cultivat 60.087 de hectare, reprezentând 2,51% din suprafața națională, dar producția de 222.130 de tone a însemnat numai 1,91% din recolta României. Randamentul a fost de aproximativ 3.703 kilograme la hectar, față de media națională de 4.865 de kilograme. Județul a rămas cu aproape 24% sub nivelul țării. Față de datele din anul 2024, producția a crescut de la 189.765 la 222.130 de tone, cu 32.365 de tone, respectiv cu 17,06%, deși suprafața cultivată s-a redus cu 1.003 hectare. În plus, randamentul a urcat de la aproximativ 3.107 la 3.703 kilograme la hectar, ceea ce înseamnă aproape 600 de kilograme în plus. Numai că producția României a crescut mai repede. Vasluiul a recoltat mai mult, dar ponderea sa în totalul național a scăzut de la 2,04% la 1,91%. Drept urmare, județul și-a depășit propriul rezultat fără să țină pasul cu avansul țării.

Orzul și rapița cresc puternic, dar hectarul vasluian rămâne în urmă

Suprafața cultivată cu orz și orzoaică a crescut de la 9.284 la 10.275 de hectare, cu 991 de hectare. Producția a urcat de la 23.797 la 37.332 de tone, un avans de 56,88%. Randamentul a crescut de la aproximativ 2.563 la 3.633 de kilograme la hectar. Rezultatul este net superior celui din 2024, dar rămâne cu peste 1,2 tone sub media națională de aproximativ 4.868 de kilograme, decalajul fiind de circa 25%. La orz, Vasluiul recoltează mult mai mult decât în anul anterior, însă producția la hectar rămâne prea mică pentru ca suprafața cultivată să capete aceeași greutate în totalul național. La rapiță, suprafața cultivată a urcat de la 14.218 hectare în 2024 la 16.968 de hectare în 2025, cu 2.750 de hectare, respectiv cu 19,34%, iar producția a crescut de la 26.283 la 41.323 de tone. Diferența este de 15.040 de tone, iar avansul de 57,22%. Randamentul s-a majorat în decurs de un an cu aproape 580 de kilograme, de la aproximativ 1.857 la 2.435 de kilograme la hectar. Media națională a fost însă de aproximativ 2.870 de kilograme, cu 15% peste rezultatul Vasluiului. Județul a avut 2,12% din suprafața cultivată cu rapiță a țării, dar numai 1,80% din producție. Deși recolta județului a crescut cu peste jumătate, ponderea sa națională s-a redus de la 2,23% la 1,80%. Producția României aproape s-a dublat, de la aproximativ 1,18 milioane la 2,29 milioane de tone.

Soia aproape dispare: trei sferturi din suprafață, pierdute într-un singur an

La capitolul soia, Vasluiul a pierdut mai mult de trei sferturi din suprafață: de la 985 de hectare în 2024 s-a ajuns la numai 229 de hectare în 2025. Reducerea este de 756 de hectare, respectiv 76,75%. Producția a coborât de la 526 la 315 tone, cu 40,11%. Recolta a scăzut mai lent decât suprafața deoarece randamentul s-a îmbunătățit de la aproximativ 539 la 1.376 de kilograme la hectar. Chiar și după această recuperare, productivitatea a rămas cu peste 37% sub media națională de aproximativ 2.189 de kilograme. În 2025, județul mai deținea numai 0,22% din suprafața cultivată cu soia a României și furniza 0,14% din producție.

Sfecla de zahăr pierde aproape patru hectare din cinci

Suprafața cultivată cu sfeclă de zahăr s-a diminuat considerabil, de la 847 de hectare în 2024 la 185 de hectare în 2025. Vasluiul a pierdut 662 de hectare, adică 78,16% din teren. Producția s-a prăbușit de la 32.270 la 6.410 tone. Scăderea este de 25.860 de tone, respectiv 80,14%. Nici randamentul nu a crescut, ci a coborât de la aproximativ 38,1 la 34,6 tone la hectar. Media României a fost de aproximativ 44,1 tone, cu peste 21% mai mare. Cultura s-a restrâns și la nivel național, unde suprafața s-a redus cu aproximativ 28%. În Vaslui, declinul a fost însă mult mai sever: au dispărut aproape patru hectare din cinci. La cartofi, în schimb, procentele sunt spectaculoase tocmai pentru că baza de raportare este foarte mică. În 2024, județul avea numai 38 de hectare cultivate și o producție de 231 de tone. În 2025, suprafața a crescut la 133 de hectare, iar producția la 1.060 de tone. Recolta a devenit de peste patru ori mai mare, avansul fiind de 358,87%, iar suprafața s-a mărit de trei ori și jumătate. În valori absolute, cartoful rămâne însă o cultură marginală. Vasluiul a furnizat mai puțin de 0,1% din producția națională, care a ajuns la aproape 1,2 milioane de tone, iar randamentul a crescut de la aproximativ 6,1 la aproape 8 tone la hectar, față de media României de 14,9 tone. Dincolo de procentul spectaculos rămân puține hectare și o productivitate apropiată de jumătatea nivelului național.

Legumele pierd teren, iar randamentul salvează o parte din recoltă

Suprafața cultivată cu legume s-a redus de la 4.217 hectare în 2024 la 3.404 hectare în 2025. Pierderea este de 813 hectare, respectiv 19,28%. Producția a scăzut mai lent, de la 39.095 la 35.924 de tone, cu 3.171 de tone, adică 8,11%. Randamentul mai bun a limitat pierderea: producția medie a crescut de la aproximativ 9,3 la 10,6 tone la hectar. Media națională la această categorie a fost însă de 12,8 tone, cu aproape 18% peste rezultatul județului. Fiecare hectar a dat mai mult, dar suprafața pierdută a fost prea mare pentru ca producția totală să crească.

Livezile se înjumătățesc, viile își păstrează locul

Contrastul dintre viticultură și pomicultură este puternic. În timp ce viile pe rod și-au păstrat suprafața de peste 11.000 de hectare și au ajuns la randamentul mediu al țării, livezile au pierdut aproape jumătate din teren. Suprafața livezilor pe rod a scăzut de la 1.184 de hectare în 2024 la numai 631 de hectare în 2025. Într-un singur an, din statistici au dispărut 553 de hectare, respectiv 46,71% din suprafață. În datele INS transmise pentru această analiză nu este inclusă și producția de fructe corespunzătoare acestor terenuri. Nu poate fi calculat randamentul și nici stabilit dacă reducerea suprafeței a fost compensată, măcar parțial, printr-o producție mai bună. Comparația rămâne însă limpede: viile îi oferă Vasluiului una dintre cele mai puternice poziții în agricultura României, în timp ce livezile își reduc suprafața aproape la jumătate.

Randamentele Vasluiului stau încă la mâna ploii

LA MÂNA LUI DUMNEZEU… Cifrele INS arată ce s-a întâmplat pe teren, dar nu explică singure de ce unele culturi s-au apropiat de randamentul mediu național, iar altele au rămas mult în urmă. Pentru a vedea cum sunt explicate aceste diferențe din interiorul agriculturii vasluiene, cotidianul „Vremea Nouă” a solicitat punctul de vedere al vicepreședintelui Camerei de Comerț, Industrie și Agricultură Vaslui, dr. ing. Dan Hurduc. Acesta pune diferențele în primul rând pe seama condițiilor climatice și a precipitațiilor. „În primul rând, trebuie să știm că județul Vaslui este pe podium în topul condițiilor de nefavorabilitate. Dacă luăm condițiile climatologice ale județului Vaslui, sunt mult mai slabe decât ale celorlalte județe din Moldova, iar la nivel național suntem sub medie. Producțiile obținute în 2025 la culturile care s-au menționat se explică prin faptul că anul 2025, pentru județul Vaslui, a fost un an de normalitate. Condițiile meteo au fost mai bune în 2025 față de anul 2024. Asta explică de ce județul Vaslui a înregistrat producții mai mari decât în 2024 la majoritatea culturilor. Anii 2020, 2022, 2023 și 2024 au fost ani secetoși, iar diferențele dintre acești ani în ceea ce privește producția se văd în special în zona cerealieră de pe malul Prutului. Dacă acolo condițiile meteo diferă, atunci diferă și producția cerealieră”, a explicat Dan Hurduc. Potrivit acestuia, distribuția precipitațiilor a influențat diferit culturile în 2025. „Ținând cont de precipitațiile care s-au produs în special în partea a doua a anului, cultura de porumb a fost favorizată față de cultura de floarea-soarelui, în special pe malul Prutului, unde se cultivă porumb. Pe de altă parte, la nivel național, județul Vaslui rămâne în urmă ca producții pentru că este în top trei județe din punctul de vedere al nefavorabilității precipitațiilor. Suprafața irigată este redusă și atunci media producției la culturile agricole este sub media națională. Eu, personal, am producție până în media națională și mă consider fermier care știu carte și aplic tehnologia. În județul Vaslui au fost condiții de precipitații mult mai slabe comparativ cu alte județe precum Iași, Botoșani sau chiar Galați, în 2025”, a adăugat acesta. Dan Hurduc este vicepreședinte al Camerei de Comerț, Industrie și Agricultură Vaslui, asociat și administrator al societății Evel H Company SRL.

Fermierii vasluieni plătesc și acum factura anilor de secetă

GREU LA DEAL CU BOII MICI…În evaluarea lui Dan Hurduc, condițiile meteorologice explică numai o parte a diferenței față de restul țării. Anii slabi au redus capitalul disponibil fermierilor, iar accesul mai dificil și mai scump la finanțare limitează, la rândul său, posibilitățile de investiții. „Normal că toate aceste dificultăți influențează rezultatele. În primul rând, avem precipitații mai puține. În al doilea rând, fermierii din județul Vaslui sunt mai decapitalizați decât alți fermieri din țară. Accesul la finanțare este mai redus. Ratingul pentru finanțare al fermierilor din județul Vaslui este mult mai slab decât ratingul fermierilor din Botoșani, Timiș sau Olt. Din cauza perpetuării condițiilor de climă de la an la an, banii pentru fermierii din Vaslui sunt mai scumpi decât în alte județe și regiuni”, a explicat Dan Hurduc. O altă vulnerabilitate pe care acesta o identifică este capacitatea redusă de procesare locală. „La nivelul oportunităților de procesare locală, județul Vaslui nu excelează. Nu avem infrastructură să ne deschidem producția la nivel național, să ajungem în aglomerările urbane. Nivelul de trai din județul Vaslui este mai scăzut, populația accesează mai greu produse cu valoare adăugată, deci nu este atractiv pentru fermierii din județul Vaslui să aibă procesare locală și să se bată cu lanțurile de supermarketuri, care vin cu produse mai ieftine decât cele din piața locală”, a arătat vicepreședintele Camerei. În plus, suprafața redusă acoperită de irigații lasă, în evaluarea acestuia, o mare parte a agriculturii județului dependentă de precipitații. „Din aproximativ 275.000 de hectare agricole cât are județul nostru, avem abia 11.000-12.000 de hectare irigate. Este foarte puțin și aceasta explică diferențele dintre producțiile societăților de profil din Vaslui comparativ cu societăți de același tip din țară”, a spus Dan Hurduc. Distanța față de Portul Constanța reprezintă, în evaluarea sa, un alt dezavantaj. „Un alt aspect ar fi distanța față de Portul Constanța. Transportul este mai scump. Nu este același lucru să transporți mărfuri din Galați la Constanța sau din județe din Bărăgan către Constanța. Distanța mare față de un hub logistic are impact asupra costurilor și, implicit, asupra profitului”, a adăugat acesta.

Recolta nu mai este singura grijă a fermierilor

MAJORITATEA FERMIERILOR ÎN INCAPACITATE DE PLATĂ…Dacă producțiile din 2025 au arătat cât de mult poate varia agricultura vasluiană în funcție de condițiile meteorologice, Dan Hurduc consideră că anul 2026 aduce o presiune suplimentară. Chiar și acolo unde recoltele se mențin la un nivel acceptabil, rentabilitatea depinde de prețurile de valorificare, costurile logistice și situația financiară a fermelor. „2026 a fost un an cu premise bune. A debutat bine în județul Vaslui. Culturile, în prima etapă, s-au dezvoltat bine. Condițiile meteorologice s-au deteriorat din luna iunie. Punctual, sunt zone mai proaste și zone mai bune. Pentru județul Vaslui este un an agricol aproape normal. Nu este un an bun, este un an mediu”, a declarat Dan Hurduc. Problema nu se oprește însă la cantitatea recoltată. În evaluarea vicepreședintelui CCIA Vaslui, situația porturilor ucrainene și posibila deplasare a unor fluxuri de cereale către România ar putea exercita o presiune suplimentară asupra logisticii și prețurilor din regiune. „Acum așteptăm și prețurile, care vor apăsa din cauză că s-au blocat porturile. Odesa, Ismail și Reni sunt bombardate. Cerealele ucrainene au rămas cam la 100-150 de kilometri nord de porturile ucrainene și acum încearcă să stabilească un coridor rutier prin România. Va apăsa pe logistica României și va scumpi transportul și mai tare”, a afirmat Dan Hurduc. Acesta consideră că efectele s-ar putea resimți mai puternic în Moldova.